Wednesday, March 7, 2012

Cine sunt ?

Intotdeauna m-am intrebat de ce este usor sa spui va fi bine si nu sa faci sa fie asa. Binele este un cuvant atat de relativ, atat de usor de inteles gresit. Pentru fiecare dintre noi "bine" inseamna altceva si are implicatii diverse. Avem tendinta sa promitem lucruri care poate nu tin de noi si doar simplul fapt ca am crezut ca este de ajuns sa o facem ne da dreptul sa o si credem. De la vorba la fapta ar trebui sa fie doar un pas, dar acel pas este de cele mai multe ori cel care mareste prapastia dintre a spune si a face.
Frustrarile si problemele nerezolvate ale fiecaruia dintre noi ne tin in loc, facand bagajul nostru si mai greu de dus. Dar oare cum este posibil sa stim cu ce gresim, unde ne-am pierdut si mai ales ce putem face pentru a indrepta lucrurile...ei bine, nu putem indrepta lucrurile prin a le face sa dispara, eu nu cred in asta.  Eu cred ca o persoana poate avea o vointa atat de mare incat sa creeze un nou inceput. Pai si atunci va veti intreba, desigur, ce se intampla cu trecutul, cu greselile, cu frustrarile si tot ce durea. Nu putem sterge ce a fost rau sau gresit, dar ii putem da o forma frumoasa, actiunile noastre pot transforma acele greseli in speranta. Veti rade si veti spune ca sunt nebuna, dar eu cred asta...se poate, oricine poate. Important este sa fie incredere si vointa.
Toate lucrurile au un inceput, o origine de unde se dezvolta mai departe, asemeni unui copil care creste si se formeaza, de noi depinde sa le indreptam inspre calea buna.
O alta intrebare de care ma lovesc uneori este cum este mai bine sa "gandim" , cu mintea sau cu inima ? Raspunsul : cu amandoua. Exista momente in care o alegere gresita, un lucru spus sau negandit indeajuns ne poate afecta viata intr-un mod iremediabil. Si atunci ajungem sa ne intrebam de ce ? Cred ca lucrurile facute din inima au cea mai mare valoare, sunt cele mai pure. Si atunci de ce cand suntem impulsivi, gresim? Gresim pentru ca nu stim sa fim impulsivi cu minte. Gresim pentru ca si impulsivitatea are rationamentul ei, daca ajungem sa il intelegem. Undeva in subconstient totul este logic, are sens si de aceea trebuie sa cautam adanc in noi si sa descoperim de ce facem lucrurile intr-un fel si ce repercursiuni au asupra noastra in mod direct si asupra celor din jurul nostru.
Intelegerea noastra si impacarea cu sinele propriu ne fac viata mai usoara ...

Tuesday, March 6, 2012

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înţeles că în toate împrejurările, mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit.

Şi atunci, am putut să mă liniştesc.


Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Stimă de sine.


În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniştea şi suferinţa mea emoţională, nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.

Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Autenticitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viaţă diferită şi am început să înţeleg că tot ceea ce mi se întâmplă, contribuie la dezvoltarea mea personală.

Astăzi, ştiu că aceasta se numeste … Maturitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greşeală să forţez o situaţie sau o persoană, cu singurul scop de a obţine ceea ce doresc, ştiind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiţi şi că nu este momentul …

Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Respect.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic … Persoane, situaţii, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, raţiunea mea numea asta egoism.

Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Amor propriu.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber şi am renunţat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place şi în ritmul meu.

Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte … Simplitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înşelat.

Astăzi, am descoperit … Modestia.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi, trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viaţă. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.

Şi aceasta se numeste … Plenitudine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că raţiunea mă poate înşela şi dezamăgi. Dar dacă o pun în slujba inimii mele, ea devine un aliat foarte preţios.

şi toate acestea înseamnă … Să ştii să trăieşti cu adevărat.

Charlie Chaplin
 
 
 
 
 

Tuesday, January 3, 2012

Dialog despre iubire

La începutul lumii, oamenii erau sferici, ca si când ar fi fost alcǎtuiţi din câte douǎ persoane îmbrǎţişate, dar cu feţele intoarse în direţii opuse.  Aceşti oameni erau de trei sexe : masculine, feminine si androgini. Pentru cǎ androginii erau de nestǎpânit, Zeus i-a tǎiat in douǎ pe toţi muritorii, dar le-a dǎruit iubirea, ca sǎ-şi aminteascǎ de perioada fericitǎ.
De atunci, fiecare om îşi cautǎ perechea.


Platon - Banchetul

Thursday, December 1, 2011

Dicţie

Litera care ne-arată
Cât rotund încape-n roată
Şi afirmă – prin rostire –
Rostul de rostogolire,
E un P proptit sub burtă,
Să nu cadă peste turtă
Şi să ducă mai departe
Alfabetul scris în carte,
Oferind consideraţii
Pentru ranguri, pentru raţii,
Pentru reguli, pentru rituri –
Mai ales prin răsărituri.
Risc, rubin, regim, rulotă,
Rid, rugină, redingotă,
Ritm, rocadă, rufe, rundă,
Ring, regret, raia, rotundă,
Rai, rahat, raport, reptile,
Raft, refuz, romani, rotile,
Ruguri, reguli, roluri, rar,
Rampă, raită, risc, rotar.
Cine râde şi-o ignoră,
Cade-n gol, din oră-n oră,
Şi rămâne de căruţă
Descântând vreo mămăruţă,
Care nu mai vrea să zboare,

Într-o doară, către soare.
Iată dar, cum ni se leagă
Doar prin R o vorbă-ntreagă
Şi în gând ni se imprimă,
Riguros, prin ritm şi rimă.
Risc, rubin, regim, rulotă,
Rid, rugină, redingotă,
Ritm, rocadă, rufe, rundă,
Ring, regret, raia, rotundă,
Rai, rahat, raport, reptile,
Raft, refuz, romani, rotile,
Ruguri, reguli, roluri, rar,
Rampă, raită, risc, rotar.



 Nicu Alifantis / George Țărnea

Rain

Friday, November 25, 2011

ASTENIE



Vorbiţi încet, sau poate chiar în şoaptă,
Azi sînt neputincios ca o mătasă,
Doar sufletul îmi lunecă prin casă
Pe marile covoare şi aşteaptă.
Intrarea lui în vis e-ngăduită
De mult. S-a pregătit cu sîrguinţă.
Hainele mele fragede palpită
Să-i înfăşoare lirica fiinţă.
Căci va pleca. Şi-n alba încăpere
O să rămîn cu faţa mai frumoasă.
Şi fiecare lucru îmi va cere
Să îi surîd. Azi sînt ca o mătasă.


Emil Brumaru - "Astenie "